Emoțiile reprezintă nucleul terapiei focalizate pe emoții.

Perspectiva față de emoții a evoluat de-a lungul timpului, de la perceperea lor ca pe niște „boli ale sufletului” care trebuie să fie îndepărtate sau tratate prin rațiune, până la recunoașterea rolului lor central în supraviețuire. Astăzi, cunoaștem faptul că emoțiile sunt stări complexe, distincte de gânduri, cu propriul lor fundament neurochimic și fiziologic.

În terapia focalizată pe emoții, emoția este considerată ca fiind fundamental adaptativă pentru individ. Emoția ajută organismul să proceseze informații situaționale complexe în mod rapid și automat, pentru a declanșa o acțiune potrivită care să satisfacă nevoile de bază (nevoi de identitate și nevoi de atașament). Emoțiile sunt în strânsă legătură cu nevoile noastre fundamentale, care au evoluat pentru a ne ajuta să supraviețuim și să progresăm. Printre altele, rolul lor este să semnaleze situații relevante pentru integritatea și starea noastră de bine și să ne ghideze acțiunile către îndeplinirea nevoilor.

Un principiu esențial în terapia focalizată pe emoții este acela că emoțiile oferă acces la nevoi, dorințe sau scopuri precum și la tendințele de acțiune asociate cu acestea. De exemplu:

• frica 🡺 nevoia de siguranță,
• tristețea 🡺 nevoia de conexiune,
• rușinea 🡺  nevoia de validare,
• furia 🡺 nevoia de a pune limite sau a ne afirma.

Cum se face atunci că nu toate emoțiile par să ne ajute, uneori acționând aparent împotriva intereselor noastre? Despre cum devin emoțiile dezadaptative, vom vorbi însă într-o postare viitoare.

În videoclipul următor, îl puteți urmări pe Dr. Leslie Greenberg, fondator al psihoterapiei focalizate pe emoții, explicând importanța fundamentală a emoțiilor în viața noastră.

Surse bibliografice:
Greenberg, L. S. (2007). Emotion-Focused Therapy. Revised Edition. Washington, DC: American Psychological Association.